Comuna Homorod este formată administrativ din trei localități și anume: Homorod, cu prima atestare documentară în arhivele naționale din anul 1250, Mercheașa, cu prima atestare documentară din anul 1448, Jimbor, cu prima atestare documentară din anul 1432.

Populația comunei de 2209 locuitori este formată din români, maghiari, germani, rromi și alte naționalități. Suprafața comunei este de 11958 ha, din care o suprafață de 365 ha în intravilanul celor trei localități iar diferența în extravilanul localităților, constituită din terenuri agricole în suprafață de 7410 ha și 4183 ha din terenuri cu vegetație forestieră și cursuri de ape.

LOCALIZARE

Comuna Homorod este situată în partea centrală a României, în așa numita „Depresiune a Homoroadelor”, în extremitatea nordică a județului Brașov. Comuna este situată la o distanță de 4 km de orașul Rupea, unde se poate ajunge pe drumul E60 (Brașov – Târgu Mureș). Distanța față de Brașov este de 62 km, iar față de Sighișoara de 58 km, ceea ce face ca accesul rutier sa fie facil în această zonă.

vezi secțiunea HĂRȚI pentru detalii

Cum ajungi la satele Comunei Homorod?

Din drumul european E60 Brașov-Sighișoara, în localitatea Rupea Gara se desprinde un drum (semnalizat și asfaltat) spre satul Homorod. La ieșirea din satul Homorod, după ce treci calea ferată, înainte se merge spre satul Mercheașa. După ce parcurgi satul Mercheașa pe drumul principal mergi tot înainte și ajungi în satul Jimbor.

ISTORIC

Habitatul zonei este cert din epoca neolitică, însă cele mai semnificative urme preistorice s-au înregistrat din epoca bronzului. Din lotul descoperirilor întâmplătoare, dar însemnate, face parte o statuetă cunoscută drept „Venus din Homorod” (aflată la muzeul Brukenthal, Sibiu), care aparține culturii Wietenberg. Antichitatea are și ea ca repere locale, prin așezarea din epoca romană pe locul „Lindenhöltzchen”, din vecinătatea drumului roman care făcea legătura între castrul roman de la Hoghiz și Odorheiu Secuiesc.

Cele trei sate cuprinse acum în comuna Homorod au începuturi medievale, iar destinul lor a fost parțial comun, în bună măsură ca urmare a schimburilor de populație care s-au petrecut, de-a lungul secolelor, după anul 1000.

Satul Homorod s-a numit în vechime Petersdorf, după biserica închinată Sfântului Petru. Ridicată în a doua jumătate a secolului XIII, biserica evanghelică este una dintre puţinele biserici cu un plan de bazilică romanică-sală, și nu are o structură cu trei nave, ca cele mai multe dintre bisericile construite de sași. Puternic întărită după 1500, cu două incinte de fortificaţii, biserica-cetate din Homorod nu a fost cucerită niciodată.

În anul 1623 cetatea bisericească a fost incendiată, iar în anul 1626 s-a reconstruit. În anul 1658 cetatea rezistă unui asediu al tătarilor din Crimeea. În anii 1802, 1810, 1880 și 1956 au fost efectuate lucrări de restaurare.

Așezarea de la Jimbor – „Sombor” era în 1486 o localitate din scaunul Rupea.

 

Clima

Clima

Judeţul Braşov se încadrează – zonal – în climatul temperat, iar regional se situează la tranziţia dintre climatul continental vest-european, de nuanţă oceanică, şi cel excesiv continental, din est. Climatul acestui sector carpatic este de tip continental moderat, dominat de circulaţia atmosferică din nord-vest. În sens latitudinal, climatul acestei regiuni este influenţat şi de advecţiile maselor de aer reci, polare, precum şi de cele calde, de componentă sudică. Temperatura medie anuală a zonei comunei este de 8 grade Celsius. Prin comuna Homorod curg pârâurile Homorodul Mare de la E-V și Homorodul Mic pe direcția E-S. Volumul precipitațiilor este semnificativ pe tot parcursul anului. Chiar și în cea mai uscată lună media anuală a precipitațiilor este de 588 mm/mp.

Vegetația

Vegetația

Terenurile cu vegetație forestieră sunt actualmente proprietatea privată a comunei și se compun cu preponderență din masă lemnoasă de stejar și fag. Zona deluroasă, cu multe pajiști și păduri de foioase este tipică pentru sud-estul Transilvaniei. În apropiere de Mercheașa există o zonă cu numeroși stejari seculari, mai cunoscut fiind unul dintre aceștia care are o vârstă de peste 900 de ani.

Fauna

Fauna

Fauna cinegetică din pădurile comunei este formată dintr-o diversitate de animale ca urs, cerb carpatin, mistreț, lup, vulpe etc. Zona Homorod este una dintre cele mai importante zone din țară pentru acvila țipătoare mică. Pe lângă speciile de răpitoare cuibăritoare apar cu o regularitate variabilă în această zonă și două specii periclitate pe plan global: acvila de câmp și acvila țipătoare mare. Pădurile bătrâne oferă habitat de cuibărit pe lângă răpitoare, barza neagră si ciocănitoare de stejar. In zona pajiștilor pot fi întâlnite populații de cristel de camp. Aceste zone servesc ca loc de hrănire si pentru răpitoare și berze. În tufărișuri găsim efective mari de sfrâncioc roșiatic.